sâmbătă, 19 iunie 2010

Un pitic, doi pitici

2001-06-08

ţine-mă de mânuţă, decadento
nu că asta o să-mi ajungă,
dar măcar nu ma vă aresta
poliţia iubirii pentru că umblu
neînsoţit;
aseară când eram sfârşit
ţi-am sărutat măseluţa de minte
şi durerea m-a părăsit;
cred că în alveolele tale
se ascunde un pitic
care mă face fericit;
când sunt cu tine
tot piticul meu de creier
se abţine să-mi dea ghes
şi cred că i se trage de la
piticuţul tău şef
din guriţă,
decadento, eşti o piuliţă de trei
şurubului meu ruginit,
acum că viaţa ne-a primit
în cloaca ei de viţă şi hamei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu