2004-06-11
plouă de nouă zile, nopţile nu mai plouă,
aşa că de nouă zile şi nouă nopţi
ploua şi dădea soarele, îmi mutasem reşedinţa
de lume în vîrful unui dulap, să văd mai
de aproape picioarele timpului,
cu stetoscopul la pânza parabolică a
paianjenului:
57 de canale şi nimic
am sânge de pădurar şi lene de citadin,
mi se raportează copacii căzuţi. de mâine voi da anunţ
în ziar: sunaţi aici dacă vreţi să procuraţi
lemne de foc fără să intraţi sub incidenţa
legii
mi se raportează femei desdrăgostite, am să fac
tot aşa
cu anunţul în ziare. sinceritatea te poate purta pe culmi;
fără masaj tailandez, relaxări şi servicii, pur şi
simplu, vreţi o femeie liberă de orice,
sunaţi aici
mi se raportează numerele ce vor fi câştigătoare la loto.
sunaţi aici,
eu, marele gândac din kaffka, mulţumindu-mă
cu resturi de viaţă, cu glasuri
(nu mai am curiozităţi de când am constatat
că dincolo de o voce senzuală stă ascuns
rebutul universului,
însă glasul), glasul nu mi-l mai poate lua nimeni.
încet orbesc, dar nu va şti nimeni asta.
când mă veţi scoate din casă cu picioarele
înainte, brancardieri, aveţi grijă să nu mă
scăpaţi şi să nu mă loviţi cu capul de
caldarâm
planuri, să văd cum mă trezesc mâine seară...
mai cântă-mi o dată, sam!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu